Trash Glam

Surprinzator, Glam Trash si Trash Glam desemneaza concepte diferite de stil. Tot ce se poate gasi pe net ca vreo explicatie in sensul acesta se aplica doar primului termen. Definitia vag propusa e un fel de tramp, un nancy boy, un fel de baietel gay in devenire o diva, bombardat cu styling si aere in asa fel incat travesti-ul traditional este azi o capodobera de arta a stylingului, a lumii underground flamboyant si nu prea in acelasi timp, un concept extraordinar de fashion icon si potential client pentru un designer open-minded. Exemplul perfect este Jefree Star. De la profilul de pe my space in topul celor mai faimoase profiluri in the world, la pseudocariera sa muzicala. *poate aici altii ar introduce o vaga nota de ironie* Insa the guy e la randul sau make-up stilist si este in intregime un adevarat spectacol.        

Fenomenul aduce usor cu epoca glorioasa a Glam rock-ului. Si.. aici intervine cel de-al doilea stil. Trash Glam-ul ilustreaza concret exact ceea ce desemneaza numele. Cele mai trashy texturi, haine inspirate din concepte vizuale (sau/si/mai ales genuri de muzica trashy) combinate cu cele mai glam accesorii imaginabile. Panza de in neprelucrata, texturi textile nefinisate, margini complet necusute, sk8 shoesi, fotografii cu saci de gunoi ca decor, toate sunt trash stuff. Glam-ul alone de altfel ar fi glam pop sau glam rock: concret, culori metalizate, nuante tari si chiar neon like, si mult mult argintiu. In glam rock e very very much glitter. De fapt Glitter e un cuvant cheie in glam rock si deci si in trash glam. Traditiile epocii glam rock au fost duse mai departe cu succes de Placebo – desigur, treptat duse mult mai departe. :p

Rezultatul? Un oximoron veritabil. O antiteza monumentala. Trash si Glam par si sunt la primele cateva impresii doua concepte total opuse. Supuse unei analaize ideologice, sunt in esenta the same. Si anume, fiindca ambele semnifica o culme,ceva poate admirabil dar definitely extrem. De fapt asata e si ideea. Sunt doua extreme care provoaca si /sau contradictie in orice caz atragand atentia. In viziunea mea, e menit sa atraga cel mai mult atentia si atunci cand in putine cazuri, este cu adevarat expus privirii on the streets, starneste cele mai controversate si diversificate pareri chiar si in epoca in care diversitatea extrema si totodata antiteza guverneaza lumea.

Componentele stilului sunt din elementele stilului sunt din elementele de stiluri ale glam rock-ului, subculturile urbane contemporane ale muzicii rock si electro (zone dark experimental,brit rock,emo,nu rave,vechile hardcore si nu-metal,apoi variatii si variante ale stilurilor electro) si de sport extrem- sk8 stuff ; si elementul final al stilului, acelasi ca si pentru celelalte stiluri in voga din ultimii ani, moda urbana japoneza si generatiile ei (detalii coming up altadata). De altfel tot de acolo a aparut trash-glam -ul unitar pentru prima oara. Este integrat frecvent de catre neinformati generic in “funky”, si de altfel este asa intr-o anumita masura. In sensul complexitatii de elemente. Doar ca moda funky e mult mai arty in timp ce trash glam-ul e mult mai urban. De altfel, a fi funky – si ma refer la Romania- este o subcultura urbana separata.

Concret, rezumand, trash glam -ul e un stil independent craterizat de numele sau,e mai mult stil decat subcultura si totusi subcultura prin faptul ca exista enough people care se imbraca asa, nu multi totodata, componentele fiind styling-ul glam rock, trash concepts & music, si farmecul de weirdness al strazilor japoneze. Exemple concrete de Trash Glam nu pot servi decat in primul rand fotografii street made ale modei urbane din Europa si mai ales Japonia, sursa cea mai potrivita fiind revistele de cultura a subculturilor urbane – exemplu la noi Omagiu. Un gen de Trash Glam este ceea ce face designerul Stefan Musca- magazin New Funky Fashion, intr-o varianta usor mai finisata decat street fashion-ul.

As putea spune ca Trash Glam-ul este wearable pentru podium, un gen de haute couture, un mix realizat din lucruri care luate separat sunt pret-a-porter, sugerat de anumite sound-uri funk si electro, in varianta darkened (doar unele of his songs de ex. Road to hell, dar definitely his entire styling) Marilyn Manson si desigur de Scissor Sisters.