
Jester la pescuit
autor: Valentin Cristescu - October 28th, 2009 — creative design

Jester şi ursuleţul de pluş
autor: Valentin Cristescu - August 7th, 2009 — creative design
Cu siguranţă ca vi-l amintiţi: coafat, pomădat, cu mustăţi lungi şi priviri răutăcioase. Nimeni altul decat Ministrul cel rău. Însă Jester nu e omul care să se piardă cu una cu două. Ministrul nostru va primi o lecţie aspră. Citiţi o poveste captivantă în care Jester triumfă din nou.
siteul prichindeilor
Vă invităm să-l vizitaţi, pentru că merită.
Jester, Carolina şi Balaurul cel Rău
autor: Valentin Cristescu - July 26th, 2009 — creative design
Balaurul cel Rău a răpit-o pe micuţa Carolina. Oare cine să-l înfrunte? Aflaţi cum a reuşit viteazul nostru Jester să înfrângă un balaur temut.
siteul cu care ne-am împrietenit
Dacă vreţi să aflaţi cum se confecţionează gărgăriţe din hârtie colorată, ghirlande minunate cu albinuţe şi flori, dacă vreţi să preparaţi un tort gustos în forma de teren de fotbal sau maşină, dacă vreţi să învăţaţi engleză sau să participaţi la diverse concursuri vă recomandăm siteul Activitaticopii.ro. Ficare pagină dezvăluie ceva nou şi interesant, de la broscuţe din farfurii de carton până la cântecele şi poezii în limba engleză.
Ia-ţi poveştile cu Jester!
autor: Valentin Cristescu - July 20th, 2009 — banda desenata

Începând cu data de 20 iulie 2009, Proiectul Jester caută siteuri sau bloguri partenere. Dacă ţi-au plăcut poveştile lui Jester ai posibilitatea de a descărca materialele noastre si de a le posta GRATUIT şi FĂRĂ RESTRICŢII pe siteul sau blogul tău. Siteul care dedică o pagină poveştilor lui Jester devine site partener. Sporeşte-ţi numărul de vizitatori publicând poveşti noi în fiecare săptămână.
Jester şi Pablo
autor: Valentin Cristescu - July 19th, 2009 — banda desenata
(grupa de vârstă 6+)
O incursiune în lumea misterioasă a picturii cubiste. O carte nu tocmai uşoară, însă antrenantă şi interesantă. Descifraţi pictura modernă împreună cu Jester.
Vizitati siteul nostru:
Jester şi lecţia de desen
autor: Valentin Cristescu - July 18th, 2009 — banda desenata

(grupa de vârstă: 3+)
Ce se întâmplă când două împărăţii vecine organizează un concurs de desen? Împăratul nostru nu prea ştie să deseneze, pe cand Împăratul dn Ţara Desenului… Dar Jester ştie să deseneze, şi este dispus să-l ajute pe Împărat să câştige concursul.
Învăţaţi să desenaţi împreună cu Jester.
Povestea lui Jester
autor: Valentin Cristescu - May 28th, 2009 — banda desenata

Ce este Proiectul Jester?
Un site pentru cei mici, de unde puteţi descărca gratuit şi fără nici o restricţie cărţi în format PDF.
Jester este un personaj simpatic, un bufon micuţ, de care cei mici se ataşează imediat. La numai o lună după ce a fost lansat proiectul şi-a depăşit aşteptările, adunând peste 800 de vizitatori unici.
Siteul principal se numeşte Povestea lui Jester, dar mai punem la dispozitie şi o Ceainărie literară, Prietenii lui Jester, precum şi un forum.
Cărţi în format PDF
Materialele sunt printabile. În format obişnuit de coală de cerere, se pot printa cu o imprimantă modestă şi capsa cu un capsator de birou. Mai mult, fiecare poate distribui la rândul sau materialele descărcate. Le poate face o copie, le poate distribui pe un CD, le poate stoca pe un hub, pe un spatiu de share etc.
Dar e voie?
Proiectul Jester este protejat de o licenţă specială, numită Creative Commons. Licenţa permite libera circulaţie a materialelor. Cu alte cuvinte poţi descărca legal, dar şi distribui. Vă invităm să vizitaţi siteul. Merită.
Il puteti intalni pe Jester pe blogul sau:
Instalarea sistemului Mandriva 2009 (I)
autor: Valentin Cristescu - February 27th, 2009 — unelte si tehnica
Spre deosebire de Windows, Linux permite capturi de ecran in timpul instalarii. Capturile se fac cu tasta F2 si sunt inregistrate automat in directorul /root/DrakX-screenhots. Va prezint un tutorial de instalare al sistemului Mandriva2009 in 23 de capturi de ecran.
==========================
Idei preconcepute despre Linux
Cei care au auzit de sistemele Linx spun aproape invariabil: Nu vreau sa renunt la programele cu care m-am obisnuit pentru a trece pe cele de Linux.
Nimic mai fals. Nu numai ca se pot rula programe Windows, dar se pot rula TOATE programele Windows scrise pana in prezent, de la cele pentru anticul 3.11 pana la cele de Vista. Mai mult: Linux poate rula si programe de Mac sau coduri pentru batranele HC-uri sau Commodore. Toate pot rula pe acelasi calculator si in acelasi timp.
O alta idee preconceputa ar fi ca pe Linux nu exista programe profesionale. In domeniul DTP-ului exista problema profilurilor CMYK, de care s-au lovit multi graficieni autohtoni. Acestea sunt platite si se adauga ulterior. Nu costa mult (aprox. 9 EU), si cine castiga din DTP cred ca isi poate permite. In rest programele sunt puternice. The Gimp este un program robust si care poate inlocui cu succes Adobe Photoshop.
Insa nu totul se reduce la DTP. Cine face design Web, programare, modelare si animatie 3D, animatie clasica, prelucrare sunet, editare video are infinit mai multe programe decat cele de pe Windows. Si daca aveti nevoie de DTP atunci puteti instala programul pe care deja il folositi.
Cate ceva despre sistemul Linux
Cei care au folosit pentru prima data sistemul Linux au avut unele surprize. Cea mai mare a fost disparitia sistemului de radacini. Windows foloseste un sistem de radacini pentru fiecare element in parte:
C:/ pentru disc
A:/ pentru discheta
D:/ pentru unitatea de DVD
In Linux toate acestea sunt inlocuite cu o singura radacina (root), iar restul devin directoare. Astfel, DVD is va pierde litera D, iar continutul va putea fi accesat in directorul media,
/media/cdrom
Deschizand directorul, vom avea si continutul CD-ului aflat in unitate.
unde / este radacina unica. Treaba seamana putin cu un site web, care pleaca de la o radacina numita http://
De exemplu, siteul Desenator.ro are calea http://www.desenator.ro/, iar pentru a scrie mesaje adaugam /wp-admin. Acelasi lucru se intampla si in Linux, unde totul este legat la radacina principala (/).
Deschizand radacina principala intram in directorul /root, unde vedem tot sistemul de directoare al Linuxului. Va dati seama ca stergerea unui director poate avea consecinte din cele mai grave pentru sistem. Nici o grija insa, Linux nu va lasa sa zburdati liber stergand tot ce va place. 99,9% din directoare nu se pot sterge decat prin proceduri complicate, asa ca nu va temeti de stricaciunile pe care vi le poate cauza accesul nepotelului sau piciului care va masacreaza sistemul.
In realitate nu va putea face nimic, in timp ce in Windows poate sterge si strica dupa pofta inimii.
Directorul in care va puteti instala fisierele de lucru este /home/numele_vostru. Va sfatuiesc sa va plasati totul acolo. Si, in general, ca si in Windows, e bine sa va faceti backup-uri dese, ca nu se stie niciodata.
========================================
Structura de directoare a sistemului Linux. In dreapta aveti principalele directoare in care se lucreaza: cel de Home, unde va puteti stoca lucrul si cel de Root (radacina principala). Directorul de CD apare automat doar in momentul in care introduceti un CD in unitate. In stanga avem sistemul de directore. Il recunoastem pe cel de Root si pe cel de Home. Restul au functii specifice.
=====================================================
Instalarea sistemului Mandriva 2009
Mandriva se descarca de pe siteul oficial. Selectati optiunea Mandriva Free Linux 2009 si descarcati fisierul pe Desktop. Folosind un utilitar de prajit CD/DVD-uri ardeti fisierul descarcat cu optiunea Burn Image. Introduceti DVD-ul nou obtinut in unitate si restartati. Bootati de pe DVD, ca la un kit de instalare Windows.
Ecran 1

Selectati limba in care va fi instalat sistemul. Romana, nu? Cel putin acest tutorial va fi in romana, iar sistemul va fi si el instalat in romana.
Ecran 2

Ecran de licentiere. Nimic special.
Ecran 3

Alegeti Instalare. Chiar daca aveti deja un sistem Linux gata instalat e bine sa alegeti Instalare.
Ecran 4

V-ar tenta sa alegeti tastatura in limba romana. NU. Veti scrie cu Y in loc de Z si veti da sistemul peste cap. Aveti nevoie insa de litere romanesti. Nu e acelasi lucru. E o facilitate pe care o veti seta pe urma. Deocamdata alegeti Tastatura US.
Ecran 5

Partitionarea discului. Va sfatuiesc sa alegeti optiunea de partitionare automata cu stergerea completa a discului. Stie sistemul ce face. Daca doriti Windows il puteti instala ulterior, chiar in interiorul sistemului Mandriva.
Ecran 6

DVD-ul contine o colectie de programe si drivere utile. Puteti opta pentru copierea lor pe disc, insemnand un pic de spatiu consumat. Altfel, la fiecare instalare de program, veti fi nevoiti sa introduceti DVD-ul in unitate. Cum preferati. Eu am optat pentru copierea programelor pe hard.
Ecran 7

Sunteti intrebat daca mai vreti si alte adrese de la care sa fie instalate programe. Exista numeroase adrese ale unor servere de universitati sau companii care detin (legal si freeware) sute de programe pentru Mandriva. Totusi va sfatuiesc sa nu alegeti nimic in acest moment. Veti avea destul timp dupa. Selectati Nimeni (care trebuia traduc cu Nu sau Nimic, dar… in fine… sa nu fim carcotashi!)
Ecran 8

Daca va amintiti de postarea precedenta, acelasi Linux permite montarea
Persepolis
autor: Valentin Cristescu - February 24th, 2009 — banda desenata
Marjane Satrapi este o scriitoare iraniana -emigrata in Franta -, dar si autoare de benzi desenate. Persepolis este un album BD autobiografica, care descrie Revolutia Islamica din Iran prin ochii unui copil. Marjane Satrapi este de religie Baha’i, si este nevoita sa indure persecutiile fundamentalismului islamic.
Ecranizarea merita vazuta. Un film document despre intoleranta religioasa si inocenta.
Oscar – un album Dupuis
autor: Valentin Cristescu - February 14th, 2009 — banda desenata
Centrul Cultura Francez din Bucuresti are o colectie consistenta de benzi desenate. Am lecturat de curand Oscar, o poveste bine construita.
Oscar este un pusti de 5 ani, proaspat fugit de la casa de copii Maison Bleue. Oscar este o puslama simpatica, vesnic pe fuga, descurcaret, mereu in alerta. Partile cele mai frumoase sunt fanteziile pe care Oscar le debiteaza la tot pasul. Astfel, tatal sau lucreaza pe o statie orbitala ultra secreta, unde urmareste spioni prin periscop. Pe mama sa o prezinta ca facand inconjurul lumii, carand dupa ea pancarte mari pe care afiseaza diverse “paroles d’amour” pentru sotul ei. Intalnirea cu Gege, o fetita la fel de simpatica, insa bogata, ii poate schimba destinul, insa Oscar alege doar o prietenie frumoasa, constand in ceaiuri baute in adoposturile de homeless.
Daca aveti drum pe la Centrul Cultural Francez va recomand sa-l imprumutati. Evident, dupa ce-l returnez.







